Transilvania Rally – despre începuturi și un nou capitol

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on pinterest

În ultima săptămână m-am tot gândit la cât de rotundă e viața uneori și la câte amintiri îmi dezlipesc de pe asfaltul de la Transilvania Rally. La final de septembrie am luat startul pentru a cincea oară consecutiv la raliul din Cluj, care și-a câștigat de-a lungul anilor un loc de cinste în topul meu: este, din multe motive, raliul meu preferat din țară.

Sunt doar 2 raliuri la care am fost nelipsită de la start de când am intrat în nebunia pasiunea asta care se cheamă motorsport, în 2015: Transilvania Rally și Raliul Harghitei. Însă de Cluj mă leagă poate cea mai specială amintire: primul meu raliu în calitate de concurent, în vara lui 2015, atunci când i-am fost copilot lui George Grigorescu în primul Sandero 0.9 TCe construit vreodată pentru curse, în calitate de forlighteri.

Țin minte și acum că m-am trezit la 4 dimineața ca să plecăm la ora stabilită din București. Așteptam într-o benzinărie de pe centură să îl cunosc pe domnul George Grigorescu, cu care mă auzisem doar la telefon până atunci. Toată participarea a fost o întâmplare, pentru că GG rămăsese în ultima clipă fără copilot și o colegă de la FRAS (unde lucram pe atunci) m-a recomandat, știind că sunt dornică să descopăr și să înțeleg raliurile și dintr-o mașină de curse. Chiar cu o săptămână înainte scriam comunicatul de presă cu titlul „Monștrii sacri ai motorsportului vor deschide traseele la Cluj”, în care vorbeam despre marii piloți care vor pilota mașinile 0 la Transilvania Rally 2015: Heinz Gollner, care urma să o aibă copilot pe Mihaela Balint, Ștefan Vasile, cu copilot fiul său și George Grigorescu. Nicio clipă nu mi-ar fi trecut prin minte că voi avea ocazia să fiu și eu acolo, printre ei. Am avut o șansă unică să învăț stând printre cei mai buni, iar George Grigorescu mi-a rămas mentor și mi-a călăuzit pașii în raliuri până în ziua de azi. În acele zile am avut un crash-course de copilotaj: habar nu aveam de niciunele, nici ce e ăla CO, carnet, cu atât mai puțin dictarea. Fiind forlighteri și ajungând cu o zi mai târziu la Cluj decât concurenții, tot raliul l-am dictat după caietul xeroxat al lui Norbert, iar eu am învățat în mașină ce înseamnă D5=S3- varsă.

Nu o să uit nici uimirea mea când George m-a lăsat să conduc Sandero pe etapă. E momentul în care m-am îndrăgostit iremediabil de ideea de a deveni pilot de raliu. Atunci am făcut postarea de mai jos, al cărui sentiment e cel puțin la fel de valabil și azi. Mă uimește puterea cuvintelor, dar uite că am reușit să fiu “acasă” în toți acești ultimi ani. 

This is where I feel at home. Nici nu stiu de unde sa incep. Acum, la sfarsitul primului meu raliu, in postura de copilot, ma simt in primul rand onorata sa ma aflu alaturi de pilotii si copilotii pe care ii admiram de pe margine. Este incredibila senzatia traita si stiu ca aici este locul meu si voi munci in continuare pana voi ajunge acolo unde imi doresc: in postura de pilot. Am un drum lung si vreau sa ii multumesc in mod special lui George Grigorescu ca m-a ajutat sa fac primii pasi in motorsport.

Fast-forward 4 ani mai târziu, Transilvania Rally 2019 a crescut, mai frumos și mai iubit în motorsportul românesc. Cele 48 de echipaje la start (în 2015) au devenit 90, etapa contează acum și pe plan european, interesul televiziunilor a crescut semnificativ, partenerii sunt mai mulți și mai implicați iar spectatorii au implicit mult mai multe lucruri de văzut, odată ce raliul s-a integrat în viața orașului. Parcul de service e acum la Sala Sporturilor, iar esplanada Cluj Arena și zonele dimprejur au fost gazdele startului festiv, ale ceremoniei de premiere, ale superspecialei, dar și numeroaselor evenimente conexe: am avut Cros pe Tocuri, Food Truck Rally, concerte, Transilvania Rally Kids cu distracții pentru copii, un rally cooking show cu Adi Hădean și câțiva dintre concurenți, ba chiar a fost și un meci de fotbal în Cupa României. Cireașa a fost Live Radio prin Radio România Cluj, care mi-a adus aminte de atmosfera genială din ERC de la Rally di Roma Capitale. 

Pentru mine, Clujul de anul acesta mi-a adus ocazia să demonstrez poate cel mai bun pilotaj al meu de până acum. Eu și Diana am reușit să obținem al 4-lea timp la Cupa DACIA pe power stage-ul Dângău la vale – o probă senzațională, tehnică, de 30 de km.  Să fiu la mai puțin de 1 km/secundă de primul din cupă mă bucură enorm, în special pentru că îmi aduc aminte că în 2016 am început undeva la 10sec/km de primul clasat în competiția monomarcă. Dacă m-aș fi trezit mai devreme și aș fi reușit să am același ritm și pe probele de vineri, poate că am fi reușit un rezultat mai bun, însă locul 5 în Cupa DACIA din 12 echipaje care au luat startul nu e rău deloc după 2 luni de pauză, fără teste sau vreun km la volanul mașinii de curse.

Pentru că îmi place să îmi urmăresc progresul în cifre, mi-am comparat timpii de pe Beliș și Florești cu cei de anul trecut, când probele astea s-au desfășurat în exact aceeași configurație. E o îmbunătățire de 3sec/km pe Floreștiul de zi, 4 sec/km pe cel de noapte și 2 sec/km pe Beliș, care începe să îmi placă din ce în ce mai mult și să îmi pară mai lat decât în amintirile din anii trecuți.

Trebuie să recunosc că momentele picante, fun și demne de povestit devin din ce în ce mai rare pe măsură ce eu și Diana ne luăm din ce în ce mai serios și simțim că devenim competitive. Asta nu ne-a oprit totuși să ne luăm o porție de râs pe la mijlocul Dângăului, “la bornă”. Vedeți mai jos pe la minutul 3 de ce. [vc_video link=”https://youtu.be/LbAJDEg6MmE”]Odată cu progresul vin și noi ambiții și obiective, și nimic nu mi se pare mai potrivit decât să închei un capitol al carierei mele de pilot acolo unde l-am început: Transilvania Rally 2019 a fost ultimul raliu la volanul lui Sean D’Or (hint: ne vedem la Raliul Brașovului într-o nouă ipostază). Simt că e momentul să fac un pas înainte, motiv pentru care caut sponsori pentru a putea trece la un nivel superior: o mașină de configurație R2, cu care să ne urmăm visul în Campionatul European de Raliuri FIA ERC 2020, unde sperăm anul viitor să aducem acasă, în premieră, ERC Ladies Trophy. Aștept cu nerăbdare să revin pe probele de la Transilvania Rally 2020, rămâne de văzut cu ce mașină.

 

Le mulțumesc fetelor de la Rezist să fiu antreprenor pentru că au făcut posibilă participarea noastră la Transilvania Rally 2019 și, implicit, scrierea acestui articol. Parteneri tehnici au fost ca de obicei Walero Motorsports și DJI România.

 

Acestea fiind spuse, Sean D’Or este “liber de contract” 😀 și vă stau la dispoziție cu detalii pe mail sau prin mesaje pe facebook.

Iar pentru cei interesați să ne susțină planurile pentru 2020 sau dacă știți pe cineva interesat să devină partener într-un proiect unic și empowering made in Romania, dați vestea mai departe cu un share și hai să povestim mai multe! Vreau să mai punem un reflector pe România în motorsportul internațional.

Mulțumim pentru foto & video RallyZoom.ro!

Articole similare

Tradiția schimbării anvelopelor de vară

Doar nu credeați că trec de la anvelopele de iarnă la cele de vară doar în funcție de prognoza meteo? Pentru că noi, oamenii din …

Experiența Mokka de ziua mea

Când am fost invitată să particip două zile la Opel Mokka Experience nu știam la ce să mă aștept. Nu pentru că îmi displăcea ideea …

Un nou capitol: emoticar.ro devine cristianaoprea.ro

Acum 6 ani începeam să scriu despre mașinile familiei, căutând o evadare din arhitectura pe care o studiam pe atunci la Mincu. Mi-a plăcut să …

Christmas Gift Guide 2020

Dacă până acum nu prea am mai exagerat cu shoppingul because race car, anul acesta pandemia m-a făcut să fiu și mai atentă cu bugetele. …