5 mituri despre frâne

Unii oameni au folosit perioada de carantină ca să învețe să gătească, să vorbească o limbă nouă sau poate pur și simplu să se odihnească. De când am scris “ce facem atunci când stăm”, m-am ambiționat fără să vreau și am învățat și eu ceva nou – să schimb frânele la mașină! Textar România mi-au pus la dispoziție tot ce aveam nevoie pentru un schimb ca la carte: discuri și plăcuțe noi pentru mașină, perii de sârmă, spray de frâne, vaselină specială pentru frâne și mănuși de protecție. Chiar dacă le-am schimbat “sub supraveghere” (pentru că siguranța este pe primul loc!), m-am descurcat singură și ce a ieșit puteți vedea în video-ul de mai jos. 

Și pentru că postările de pe facebook au adus în discuție tot felul de chestii interesante legate de cum ar trebui să schimbăm corect frânele, am adunat mai jos o serie de mituri pe care le-am explicat:

  1. Frânele reci nu funcționează în parametri

E adevărat doar pentru frânele de competiție – ele sunt proiectate să funcționeze la temperaturi mai ridicate (începând de la 4-500 grade în timpul cursei), de aceea când sunt reci nu au aceeași eficiență. În mare, ele funcționează optim la temperaturi la care plăcuțele de stradă se pot cataloga ca fiind supraîncălzite.

Plăcuțele de frână destinate mașinilor de stradă funcționează de la temperaturi mai joase și nu au nevoie să fie încălzite pentru a fi în parametri. Când frânele se supraîncălzesc, atât plăcuțele, cât și discurile și lichidul de frână ajung la temperaturi prea mari pentru funcționare (la coborâri lungi sau mers sportiv exagerat, lucru pe care nu îl încurajez).

  1. Plăcuțe moi vs. tari

Caracteristicile “frâne moi” sau “tari” sunt un jargon care ar putea fi parțial valabil la frânele de competiție.

Pe piață există plăcuțe de frână metalice (folosite cu precădere la curse) și plăcuțe de frână din material compozit, care sunt la rândul lor împărțite în mai multe categorii: semi-metalice, ceramice, organice. 

Pentru a înțelege comparația moi vs. tari, ne putem uita la frânele de curse: plăcuțele metalice sunt mult mai durabile (se consumă mai greu), însă necesită o forță de acționare mult mai mare și uzează mai tare discul. Plăcuțele organice se uzează mai repede și nu sunt atât de eficiente, însă poluează mai puțin și sunt mai silențioase la frânare – sunt potrivite pentru mașinile mici, de oraș.

În concluzie, alegerea plăcuțelor trebuie corelată cu tipul de mașină folosit și cu specificațiile producătorului. Plecând de la un numitor comun – distanța de frânare – materialul de fricțiune oferă randament doar dacă este folosit corect.

  1. Scârțâitul la frânare înseamnă că trebuie să schimbi plăcuțele 

Nu neapărat! Zgomote precum scârțâitul pot să apară în timpul frânării din cauza bucăților mici de metal din compoziția plăcuțelor de frână sau din cauza existenței unor corpuri străine între plăcuță și disc (pietricele). Pe măsură ce se uzează plăcuțele aceste zgomote pot să dispară în câteva zile. 

Totuși, dacă zgomotul persistă mai multe zile la rând este cazul să verificați nivelul de uzură al plăcuțelor! Alte lucruri care ar putea indica probleme la sistemul de frânare sunt vibrațiile în volan în timpul frânării, pedala de frână moale sau striații pe discurile de frână. De asemenea, scârțâitul poate să apară și din cauza alegerii incorecte a plăcuțelor, a montajului sau mentenanței defectuoase sau a utilizării necorespunzătoare.

De obicei, uzura discurilor și a plăcuțelor de frână se verifică cel puțin de 2 ori pe an, atunci când se schimbă anvelopele de vară/iarnă.

  1. Discurile noi se degresează la montaj cu spray de frâne

Fals, spre disperarea celor care au comentat pe facebook la postările legate de schimbul de frâne făcut de mine în weekend! Asta am aflat-o chiar cu această ocazie de la specialiștii Textar, care mi-au explicat că discurile de frână de generație nouă sunt tratate anticoroziv și nu mai trebuie degresate. Totuși, acestea trebuie manevrate cu grijă la montaj în așa fel încât să nu fie atinse de mănușile de lucru, care ar putea avea urme de vaselină în urma curățării butucului și a gresării pieselor care sunt tratate cu Cera Tec sau Hydra Tec. Degresarea cu spray de frâne se face în cazul discurilor de frână de generație veche, care vin acoperite de un strat protector de vaselină, sau în cazul în care suprafața de lucru a discului a fost contaminată cu lubrifiant.

  1. Piesele OE sunt mai bune decât cele aftermarket

Depinde de producător! Chiar dacă majoritatea reprezentanțelor auto recomandă piese de origine, este bine de știut că cei mai mari producători de frâne produc atât piese aftermarket, cât și piesele de origine montate pe mașinile noi. Textar sunt lideri în tehnologia de frânare, făcând atât dezvoltare, cât și producție și testare pentru produsele lor. Mai mult, oferă gama cea mai vastă de produse şi servicii pentru autoturismele actual construite de pe piaţă, inclusiv vehicule electrice. În sectorul maşinilor comerciale, peste jumătate din autovehiculele cu frâne cu tambur şi dintre cele cu frâne cu disc părăsesc linia de asamblare echipate cu produse de fricţiune Textar, compania fiind furnizor pentru cele mai importante uzine auto de peste 100 de ani.

Dintre cele peste 60 de mărci auto ale căror modele vin echipate cu Textar din fabrică se numără BMW, Audi, Porsche, Skoda, Seat, Dacia, Renault, Rolls-Royce sau Lamborghini. Lista completă o puteți găsi într-un timeline interesant aici.

Voi ce alte mituri legate de mașini știți și ați vrea să le dezbatem într-un nou articol? Lăsați-mi ideile voastre în comentarii!

Articole similare

ROCHARGE by Vitesco Technologies 2023

Au trecut trei ani de când am fost în primul tur al țării cu mașini electrice. Pe atunci încă scriam destul de des pe blog, …

Cars & Roads by Michelin 2023

Tocmai am încheiat acea perioadă din an numită și “am văzut că te-ai plimbat ceva în ultima vreme”. Practic, în ultimii ani, verile mele au …

Cursa pentru egalitate

Cursa pentru egalitate Pilotul de raliu Cristiana Oprea și Centrul FILIA își unesc forțele pentru a promova egalitatea de gen Comunicat de presă | București, …

WRC Croația: Experiența care a ieșit din a doua

articol pubicat pe Autocritica.ro. Fotografii de Flavius Croitoriu, Attila Szabo, Bastien Roux. Povestea participării mele în etapa de WRC din Croația. De la extaz la agonie …